Urs (Ursus arctos arctos, L.)

Populația subspeciei de urs brun din Carpații României (Ursus arctos arctos) este cea mai numeroasă, densă și viguroasă din Europa, cu excepția celei din Federația Rusă în privința numărului. Viețuind în cea mai mare densitate din Europa și într-un biotop natural în evidentă degradare, a început să devină păgubitoare și chiar riscantă pentru om. Cu toate acestea, continuă să se bucure de o protecție exagerată, deși efectivele sale cresc. Ursul începe să degenereze fizic și comportamental, iar apropierea de localități îl face din ce în ce mai nedorit.



Arealul subspeciei cuprinde întregul arc carpatic și subcarpatic al țării, cu frecvente emigrări spre coline și chiar spre zona de câmpie.

Se vânează, deocamdată, doar urșii problemă, deveniți periculoși pentru om și avutul acestuia. Mai devreme sau mai târziu, pentru evitarea riscurilor pe care le reprezintă pentru om și activitatea acestuia, precum și pentru evitarea degenerării și a restabilirii echilibrului în natură, surplusul populațional va trebui extras, în condiții foarte clare și pe principii ecologice impuse.

Se vânează exclusiv cu arme cu glonț de calibru mare, de la 7 mm în sus, cu o lungime a tubului de minimum 57 mm, proiectile mai grele de 12 grame, care dezvoltă o energie de cel puțin 2.700 Jouli/100 m.

Trofeul îl constituie craniul. România deține cel mai mare craniu de urs brun eurasiatic, omologat ca record mondial al subspeciei în anul 2016, de 70,07 puncte C.I.C., care-l situează pe locul II în ierarhia mondială a craniilor speciei Ursus arctos (L). România mai deține însă și recordul mondial la blană de urs, de 687,79 puncte C.I.C., omologat încă din anul 1983.

Trofee neconvenționale: blana în prezent și osul penian.