Diversitatea habitatelor și faunei de interes vânătoresc

România este situată geografic în plină zonă temperată și este străbătută central de paralela 45 și de arcul Carpaților, orientat de la nord la sud în prima jumătate și de la est la vest în cea de-a doua.
România este situată geografic în plină zonă temperată și este străbătută central de paralela 45 și de arcul Carpaților, orientat de la nord la sud în prima jumătate și de la est la vest în cea de-a doua. Datorită așezării geografice și existenței arcului carpatic, care funcționează ca un uriaș dispecer al maselor de aer, teritoriul țării primește influența blândă a climei Oceanului Atlantic la nord de munți, influența climatului excesiv continental la est și sud-est de aceștia și influența climatului mediteranean în sud-vestul țării.

Toate aceste influențe climatice, care se întrepătrund prin trecători și peste crestele munților, grefate pe relieful extrem de eterogen, dispus în trepte din ce în ce mai joase dinspre centrul spre nordul, sudul și estul țării, au determinat existența unei multitudini de microclimate, cu asociații vegetale și animale dintre cele mai variate, caracteristice zonelor de munte, de deal, de podiș, de câmpie, de luncă și de deltă. Este o primă explicație a marii biodiversități vegetale și animale care se întâlnește în România.

O a doua explicație a conservării acestei biodiversități în România, comparativ cu situația din multe alte țări europene, o constituie densitatea mai mică a populației umane și exploatarea mai puțin intensivă a solului destinat producției agricole și forestiere. Din acest motiv, deteriorarea habitatelor naturale s-a produs mai lent și în mai mică măsură decât în țările cu populație mai densă și cu standarde de viață mai ridicate.

În sfârșit, o a treia explicație a perpetuării marii biodiversități în România o constituie înțelepciunea înaintașilor noștri, care au înțeles să exploateze în mod durabil resursa naturală regenerabilă, denumită generic vânat, cu gândul la ziua de mâine și la generațiile viitoare.

În acest context trebuie judecată situația de excepție a efectivelor și a calității populațiilor de vânat din România, care includ, și în prezent, specii de interes vânătoresc amenințate cu dispariția în multe țări din Europa. Fără nici un fel de exagerare se poate afirma că România a rămas, alături de alte câteva state est-europene, rezervația de mari prădători, dar nu numai, a Europei.

Aceasta fiindcă în România viețuiesc, în cea mai mare densitate din lume, ursul brun (Ursus arctos L.), lupul (Canis lupus L.), pisica sălbatică (Felis silvestris L.) și chiar vidra (Lutra lutra L.) Râsul (Lynx lynx L.), nurca (Lutreola lutreola L.) și hârciogul (Cricetus cricetus L.) sunt și ele prezente în efective viabile. Brebul (Castor fiber) a fost recent reintrodus în fauna României și prosperă rapid ca efective, iar șacalul (Canis aureus L.), pătruns în ultimii 50 de ani la noi, tinde să devină o plagă pentru vânatul plantivor. Nici efectivele unor păsări migratoare, rare în alte locuri, nu sunt deloc neglijabile, în anumite perioade din an, gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis P.), rața roșie (Aythya nyroca G.), călifarul alb (Tadorna tadorna L.), călifarul roșu (Tadorna feruginea P.), ferăstrașii (Mergus sp.), țigănușul (Plegadis fascinellus L.) becațina mare (Gallinago media Lt.), cârsteiul de câmp (Crex crex L.) și cârstelul de apă (Rallus aquaticus L.).

Situația de excepție a României în privința biodiversității faunei de interes vânătoresc și în privința conservării unor efective mai mult decât viabile de prădători, inclusiv de talie mică, nu este nicidecum favorabilă și din punct de vedere economic pentru gestionarii fondurilor de vânătoare și pentru vânători. Aceștia sunt puși în situația de a se mulțumi cu cote de recoltă mult mai reduse decât confrații lor din Europa, unde prădătorii nu sunt în aceeași măsură concurenți ai vânătorilor la același surplus populațional.

Conservarea biodiversității faunei de interes vânătoresc în România și perpetuarea unui echilibru sănătos între speciile de vânat plantivor și cele de vânat prădător, precum și între speciile de vânat în general și mediul acestuia de viață, costă așadar vânătorii localnici, gestionarii fondurilor de vânătoare și, în final, economia țării.
De aceea, eforturile țărilor din Europa, care nu mai au demult în faună anumite specii amenințate, ar trebui îndreptate, pentru protecția reală a acestora, spre țările în care ele mai viețuiesc încă. Repopularea acestor specii, îndeosebi a speciilor prădătoare, în habitatele din care au dispărut de multă vreme pare să nu mai fie fezabilă, din cauza refuzului populațiilor locale de a colabora deschis în acest sens.

În concluzie, eforturile țărilor din Europa occidentală, îndreptate spre conservarea speciilor amenințate acolo unde acestea mai viețuiesc în efective viabile, trebuie materializate și economic, nicidecum oprite la nivelul unor interdicții impuse prin Directive și al unor sfaturi date tocmai de cei care n-au avut înțelepciunea să le aplice. Fără o motivație convingătoare, mai ales de natură economică, protecția și conservarea speciilor amenințate riscă să rămână, în timp, doar simplă teorie utopică.
Managerii activității de vânătoare din România nu doresc să repete greșelile comise în alte țări, dar nici nu trebuie să suporte singuri costurile salvgardării unor specii amenințate cu dispariția în Europa și în lume. Acesta este un mare adevăr, care nu poate fi contestat și la care trebuie reacționat constructiv și eficient.

Recomandam

A.G.V.P.S. din România

Constituie principalul partener de dialog competent la nivel naţional, în probleme de vânătoare și de pescuit recreativ/sportiv, și singura organizație neguvernamentală în profil cinegetic și halieutic recunoscută internațional de Consiliul Internațional al Vânătorii și al Protecţiei Vânatului (C.I.C.), din anul 1930, de Confederația Internațională de Pescuit Sportiv (C.I.P.S.), din anul 1957, și de Federația Asociațiilor de Vânătoare și Conservare a Faunei Sălbatice din Comunitatea Europeană (F.A.C.E.), din anul 2000. În această dublă calitate, A.G.V.P.S. din România constituie veriga de legătură și susținere a intereselor asociațiilor locale și a membrilor acestora în relațiile cu autoritatea statului și cu organismele internaționale, în profil.

A.G.V.P.S. din România are calitatea de persoană juridică de utilitate publică și de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ, cu patrimoniu propriu, distinct și indivizibil
© A.G.V.P.S. 2021. Toate drepturile rezervate.
GDPR   |   Mentiuni legale   |   by CREA