Informatii generale Informari Curente Campionate Nationale Revista Baze de date Contact
AGVPS - Extras din
 REGISTRUL SPECIAL
 AL ASOCIATIILOR
STATUTUL AGVPS DIN
 ROMANIA
ORGANE DE CONDUCERE
MEMBRII DE ONOARE
VANATOARE IN ROMANIA
PESCUIT RECREATIV SPORTIV
PREGATIRE SI INSTRUIRE
 VANATOREASCA
TURISM CINEGETIC
RELATII INTERNATIONALE
LEGISLATIE SPECIFICA




Pagina de început












Cote anuale de recoltă

După cum s-a anticipat deja, vânătoarea constituie o activitate rațională, prin intermediul căreia se pune în valoare, pe termen lung, o resursă naturală regenerabilă.

Pentru a exploata durabil vânatul, în interesul societății și al vânătorilor care sunt direct interesați de asigurarea perenității activității, prelevarea unei anumite cote din acesta se face strict în limitele surplusului populațional, stabilit prin metode și mijloace cu pretenții științifice. Acest lucru nu se face însă de către vânători - care ar fi tentați să fie subiectivi, fie din dorința de a vâna pe moment mai mult, fie din dorința de a lăsa în natură un efectiv exagerat de reproducători cu gândul la ziua de mâine - ci de către managerii activității cinegetice.
În final, calculele și propunerile de cote anuale de recoltă, efectuate profesional de acești manageri pentru fiecare populație de vânat, din fiecare fond de vânătoare în parte, sunt aprobate la nivelul Autorității publice centrale care răspunde de activitate, după obținerea eventualelor avize necesare din partea Autorității publice centrale care răspunde de mediu, de către funcționari publici neutri, devenind obligatorii de realizat de către gestionari. Acest mecanism de stabilire corectă a cotelor de recoltă este completat, în scopul conservării echilibrului în natură, de prevederile legii care consideră contravenție nerealizarea acestor cote și infracțiune depășirea lor de către gestionari.

Așadar, lucrurile sunt cât se poate de clare și de judicios reglementate.

Cum sunt stabilite totuși surplusurile populaționale în așa fel încât, prin prelevarea acestora, să nu se pună în pericol populațiile de vânat, nici prin extrageri exagerate și nici prin extrageri subdimensionate care să conducă la suprapopulări, degenerări sau producerea de prejudicii societății? Problema antamată în mod științific cu peste 50 de ani în urmă și-a găsit soluționarea prin stabilirea unor efective optime pentru principalele specii de vânat sedentar, pe fiecare fond de vânătoare în parte.
Aceste efective optime au fost ulterior recalculate periodic, de regulă la 10 ani, pentru a fi luate în seamă schimbările intervenite în peisajul fondurilor de vânătoare. Astfel de efective optime sunt stabilite acum în România pentru cerbul comun, cerbul lopătar, căprior, capră neagră, mistreț, iepure, cocoș de munte, fazan, potârniche, urs și râs.
Prin urmare, pentru fiecare fond de vânătoare în parte sunt stabilite aceste efective optime. Sunt, de asemenea, stabilite pentru unele dintre aceste specii și structuri optime, pe sexe deocamdată.

Atât managerii fondului cinegetic, cât și vânătorii cunosc efectivele și structurile optime, precum și obligația lor de a tinde permanent, prin vânătoare, către acestea.

Efectivele reale de vânat, existente în fondurile de vânătoare, sunt recenzate anual, lucrarea definitivându-se primăvara, la sfârșitul fiecărui an vânătoresc. Se recenzează de fapt stocul de reproducție rămas după sezonul de vânătoare și după trecerea perioadei critice de iarnă, fără a fi luată în considerare progenitura din anul respectiv.
Din diferența celor două categorii de efective, conform unor formule de calcul și unor programe pe computer menite să elimine eventuale erori de recenzare, se stabilesc cotele anuale de recoltă, bineînțeles luând în considerare anumite sporuri naturale anuale, diferite de la specie la specie și de la o zonă altitudinală la alta.

Etapele prezentate mai sus, concis și simplu pentru o mai facilă înțelegere, ascund în spate ani de cercetări privind nivelul efectivelor optime, al sporurilor naturale și al metodelor eficiente de evaluare, precum și o experiență de 50 de ani în ceea ce astăzi numim "vânătoare durabilă". Pentru toate celelalte specii de vânat sedentar la care nu sunt stabilite efective optime, se are în vedere, la stabilirea cotelor anuale de recoltă, doar evoluția efectivelor acestora, o anumită densitate a lor, considerată normală și experiența acumulată în timp în ceea ce privește nivelul posibilităților de vânare.

În sfârșit, pentru speciile migratoare se are în vedere doar evoluția efectivelor acestora, inclusiv în lume, și, bineînțeles, experiența cotelor de recoltă realizate în anii precedenți.
Toate aceste lucrări și etape necesare stabilirii cotelor de recoltă sunt monitorizate atent de la nivelul autorităților publice centrale care răspund de activitatea cinegetică și de activitatea de protecție a mediului, apoi aprobate de cea dintâi, cu avizul celei de-a doua. Pentru speciile de vânat strict protejate și pentru cele din zona ariilor protejate, nu din ariile strict protejate unde nu se vânează, mai este necesar și avizul Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Iată așadar "furcile caudine" care asigură o gestionare durabilă, în interesul perenității vânatului și al vânătorilor din România.


Linkuri: MAPDR | RNPR | ICAS | CNAFP | ANPA | ANSV | MMGA | GNM | UNITBV | USV | CIC | FACE | CIPS-FIPS